Mai sunt doar două săptămâni până la încheierea procesului de aderare la fondurile de pensii private obligatorii. Datele centralizate până la sfârşitul lui 2007 arată că majorita­tea românilor a ales şi că numărul celor care vor fi distribuiţi aleatoriu este mic.
După trei luni şi jumătate de la lansarea campaniei pentru pensiile private obli­gatorii, aproape trei mi­li­oa­ne de români au aderat la un fond pri­vat de pensii. Datele publicate la sfârşitul anului trecut arată că până la 15 decembrie 2007 adeziunile a 2.908.430 de români au fost validate de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS). Pe primul loc se află fondul de pensi al ING, cu 958.977 de adeziuni, ce reprezintă aproape 33% din piaţă, urmat de Alianz-Ţiriac, cu 25,78% (749.657 de adeziuni), şi fondul de pensii al Generali, cu 9,44% (274.613 de participanţi validaţi). Următoarele poziţii sunt ocupate de Aviva (237.359 de participanţi), Interamerican (176.471), AIG (171.259), BTAegon (86.999), BCR (83.518) şi BRD (70.936). Pe ultimele locuri au rămas Omniasig (45.076), Bancpost (17.355), OTP (16.290), Prima Pensie (13.946), KD (3.685), MKB Romexterra (1.425), AG2R (588), Zepter (163) şi Marfin (113).

Receptivitate.
Potrivit es­ti­mărilor, circa 3.500.000 de români vor începe din acest an să contribuie la cel de-al doilea pilon de pensii, aceasta însemnând că 85% dintre aceştia au ales deja, în primele trei luni de campanie, către care fond va merge contribuţia de 2% din venitul brut. Procesul de aderare, început la 17 septembrie 2007, se va încheia peste două săptămâni şi nu mai poate provoca nici o surpriză în ceea ce priveşte clasamentul ad­mi­nistratorilor. Datele pu­blicate de CNPAS arată că în prima jumătate din decembrie 2007 numărul de ade­ziuni abia a depăşit 350.000. Aşadar, ma­joritatea celor vizaţi de legislaţia pensiilor private obligatorii a aderat deja la un fond de pensii.

Probleme.
Campania pentru aderarea iniţială la Pilonul II a fost criticată şi din cauza lipsei de informare a viitorilor par­ti­ci­panţi. Comisia pentru Suprave­gherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a decis să împartă materiale in­formative după startul perioadei de aderare şi a mizat pe campaniile de marketing ale administratorilor de fonduri, care, pe lângă componenta publicitară, ar fi trebuit să aibă şi o latură informativă. Cu câteva luni înainte de începerea pro­cesului de aderare părea că prea puţine companii sunt interesate de administrarea pensiilor private obligatorii. Şi totuşi, la 17 septembrie 2007 existau 17 fonduri de pensii autorizate de către CSSPP. O lună mai târziu, Comisia a dat undă verde celui de-al optsprezecelea administrator. Sistemul a fost criticat de către sindicate pentru lipsa unei prevederi exprese, care să acorde femeilor pensii egale cu ale bărbaţilor, dar a primit şi obiecţii din partea admi­nis­tra­torilor de fonduri, care se temeau că procentul adeziunilor anulate pe motiv de dublă sem­nă­tură va fi foarte mare. Pe ultima sută de metri condu­cerea Casei Naţionale de Pensii, ins­tituţia de evidenţă, a aflat că nu este pre­gătită pentru evidenţa adeziunilor. Între 17 septembrie şi 13 decembrie 2007, CSSPP a pri­­mit 433 de se­sizări privind ne­re­guli în procesul de aderare, pentru 158 dintre acestea fiind se­si­zate organele de cerce­tare penală pentru infracţiunile de fals de sem­nături şi uz de fals.

Întârzieri în introducerea Pilonului II
Pensiile private obligatorii sau Pilonul II au fost introduse în toamna anului trecut, după mai bine de un deceniu de discuţii şi amânări care au menţinut mo­no­po­lul sistemului public de pensii (Pilonul I). În cazul Pilonului I, actualii salariaţi, persoanele care contribuie la Bugetul Asi­gurărilor Sociale, plătesc pentru remune­raţiile actualilor pensionari. Pi­lonul II constă în contribuţii plă­ti­te de salariaţi în conturile unor administratori privaţi, iar banii revin contribuabililor înşişi. Le­gea 411/2004 prevede că pentru persoanele de până în 35 de ani aderarea la un fond de pensii privat este obligatorie, pentru cele între 35 şi 45 de ani alegerea unei pensii private fiind facultativă. În primul an de la aderare, contribuţia plătită de fiecare salariat va fi de 2% din salariu brut, iar suma va fi scăzută din contribuţia de 9,5% plătită până acum către bugetul asigurărilor sociale.
Timp de opt ani, procentul care va ajunge la fondul privat va creşte până la 6% din venitul brut. Cei care nu vor alege în intervalul celor 4 luni de ade­rare un fond vor fi distribuiţi aleatoriu unui administrator. Aceeaşi soartă o vor avea şi cei care semnează mai multe acte de aderare. De fapt, acesta a fost motivul pentru care, după prima lună de campanie, CSSPP a decis ca validarea să se facă la intervale mai mici de timp şi nu la sfârşitul celor patru luni, aşa cum se prevăzuse iniţial. O surpriză la prima raportare oficială, la sfârşitul lunii octombrie, a fost reprezentată de structura de vârstă a participanţilor. Mai mult de o treime ditre cei care aderaseră aveau între 35 şi 45 de ani, adică persoane care nu sunt obligate să contribuie la un fond privat de pensii, dar care o pot face facultativ. Aceasta demonstrează speranţa contribuabililor că vor avea venituri suplimentare.

Catalin Pruteanu